Plânsete, vin și picioare? Știu, par strâns legate între ele. Exact. La fel de mult ca pepenele, mămăliga și sosul pesto într-o rețetă. Mmm, yummy. Sper că nu ți-am făcut poftă cu acest „Cernobîl gastronomic”.
Exceptând asta, prima parte din titlu chiar are o explicație. Care? Sari cu privirea mai jos și află singur.

Ai turnat vreodată un vin în pahar? E un început promițător. Dacă l-ai și rotit de câteva ori, probabil ai observat cum, în prima fază, vinul se sparge în valuri de pereții paharului. Apoi, o cascadă de „lacrimi” sau „piciorușe” se scurge lin pe interiorul lui. Aha, fain, dar te-ai întrebat vreodată de ce se întâmplă asta și ce indicii îți pot da? Normal că nu, de parcă nu ești sătul de lacrimi când vezi cât vine factura la gaz. Sau când tai ceapa pentru tocăniță.
Înduioșare cu semnale. Picioare-n fund, pahare goale
Ai întors vreodată o sticlă de vin pe toate părțile? Ai văzut lacrimi de crocodil sau vreun indiciu de genul ăsta? Nu, pentru că secretul e evaporarea.
Rotirea paharului formează o peliculă subțire de vin și ajută la eliberarea aromelor. Ah, și la a da semnale celor din jur că tu știi ce faci acolo, iar ceilalți sunt niște prostăni. Da, da, inculților. Acum spală-te cu puțină apă rece pe față și hai să continuăm.

Din pelicula aceea subțire de pe pereți, alcoolul se evaporă mai repede decât apa. Asta schimbă tensiunea superficială a lichidului rămas, care e „tras” în sus pe pahar, se adună în picături și apoi cade înapoi spre fund. Clar până aici cu lăcrimatul? Bun. Doi, trei și: plâns!
Nu mai plânge, vinule, plânsul e de formă; poama nu e moartă, poama se transformă
Frumos, artistic, aproape că am consumat o cutie de șervețele să-mi șterg lacrimile, bă, băiete.
Însă ne spune totuși ceva concludent fenomenul ăsta despre calitatea vinului? Cu părere de rău pentru tine, dacă te-ai dat mare în grupul tău: nu. Cine-i fraierul acum? Ta-na-na-naaaa…

Revenind la plânsetele noastre: semnalele astea îți dezvăluie doar cât de ridicat e alcoolul, plus ceva indicii despre textura sau corpolența vinului. Cu cât vinul are mai mult alcool (sau mai mult zahăr), cu atât „piciorușele” sunt mai intense și se scurg mai lent pe pereții paharului.
Vinuri cu picioare de atlet. Cum îți place vinul? Moolt, U say(N) Molt (Usain Bolt)
Ca să înțelegi mai bine efectul Marangoni (așa îl chema pe nenea fizician care a studiat „piciorușele” zaibărului; găsești filmulețe pe YouTube despre mecanica fluidelor, dacă ești curios), poți alege vinuri cu grade alcoolice diferite sau cu vâscozitate ridicată și să le deguști în paralel.

Cu siguranță un vin dulce sau un Porto ți-ar ușura mult experimentul, dacă vrei să te concentrezi strict pe asta. Și buzunarul, desigur. Dar măcar înțelegi care-i treaba cu „miorlăitul” vinului. Plus că ai și de băut pe ziua respectivă. Mă rog, măcar pentru câteva momente scurte din ea. Volatilitatea asta, bat-o vina…
Dacă ți-a plăcut, dă-le un share și prietenilor tăi, să citească și ei ceva informativ. Cheers!






Lasă un răspuns