Vin și muzică

Muzică, bre, muzică…

Te-ai gândit vreodată „cine” ar fi vinul dacă și-ar schimba notele de degustare cu cele muzicale?

Ah, iar ai gândit? La naiba. Hai că ne auzim, dacă e. Totuși… ce-ar ieși? Habar n-am, hai să ne imaginăm. Dar așa, la liber. Fără substanțe de amorțit cai și ceaiuri din uscăciuni de la bunica cu origini din America Latină, da?

Poate că asculți muzică pentru că îți rupe vecinul pereții și n-ai încotro. Poate vrei doar să vezi cum e să te asculte și pe tine cineva și exersezi cu muzica, repetat. Sau poate o asculți pentru că e singura chestie care te satisface fără să plătești. Oricum ar fi, e primordială.

Și, în plus, dacă tot merge piratatul, de ce nu? Oricum nu dai doi bani pe ea, nici la propriu, nici la figurat. Dedicațiile la lăutari nu se iau în calcul de data asta.

Să nu mai spun că e posibil să te ajute urechea muzicală în aceeași măsură în care i-a fost de folos lui Van Gogh celebra ureche ciopârțită. Totuși, tind să cred că dacă îți place scârțâitul cretei pe tablă sau cel al patului din căminul studențesc, atunci muzica „îi” viața ta.

Vin și muzică

Acum că ne-am înțeles, let’s rock! Să dăm drumul la ediția de „albituri” în pahare și să ne închipuim cum ar arăta următoarele vinuri pe scenă. Asta din perspectiva mea, după două pahare și un pic din al treilea.

1. Chardonnay – Queen

Poate nu e genul cu care te înfrupți când te dai la fund într-o piscină sau când îmbuci ceva light la restaurant. Însă chiar dacă nu e „love of your life”, Chardonnay este Freddie Mercury al vinurilor albe.

E cel mai răspândit soi alb din toate colțurile lumii, pe gustul tuturor, cu nenumărate stiluri de vinificare. Fie că e trecut sau nu prin lemn (barrique, butoi de stejar de 225–228 de litri), își păstrează același farmec și o interpretare inconfundabilă. Poți să-l bei cu oricine. O să-l adore de la prima „mușcătură”, chiar dacă nu e în playlistul lor de consum regulat. Ne-am încălzit?

„Show must go on”!

Chardonnay

2. Riesling – Rammstein

„Ich will” să spun că pe ăsta îl simți încă de la prima înghițitură, exact ca atunci când te lovește trenul din plin, dar înghețata îți rămâne întreagă în mână. Și mâna, la câțiva metri de corp. Totuși, imediat după, ai puterea să te ridici și să zâmbești cu rămășițele dinților ciobiți. Spiritul nemțesc, tată. Dur și serios. Mori după el, cu alte cuvinte.

Îți servește o aciditate cât casa (ca atunci când lingi o lămâie), plus o pompă de benzină direct în freză (în timp, dezvoltă arome asemănătoare cu cele de petrol) de n-ai văzut. „Du hast(a)” la gură și arunci cu flăcări în stânga și-n dreapta imediat ce expiri lângă o brichetă.

La genul ăsta de vin, dacă îl întrebi pe somelier cu ce să-l asociezi, ce crezi că îți va spune? O să-ți recomande să mănânci ceva ușor, în genul a treizeci de gâște bătrâne și supraponderale ornate cu plumb.

Altfel spus, e genial, dar nu se lipește chiar de toată lumea. Ca școala. Te avertizez doar că, dacă te prinde stilul, va fi noul tău „Sonne”.

Riesling

3. Sauvignon Blanc – Shakira

Ești loca, loca, loca după ce bagi din ăsta în tine. E genul fresh, tăvălit prin toate aromele exotice. Ah, și mai exploziv decât Dan Diaconescu la OTV pe vremuri. E tipul de sticlă pe care o vrei răcită cât mai bine și apoi goală cu viteza luminii (299.792.458 m/s).

În compania altor trei prieteni e ce vă trebuie ca să fiți „felices los cuatro”. Soiul are multe interpretări stilistice și își etalează cu succes tipicitatea și aromele inconfundabile în orice colț al lumii. Cele din zonele mai celebre te pot scutura nițel la buzunărașe.

E bun? Păi e normal să storci cardul ca să curgă vin bun. Că nici pe faimoasa columbiancă n-o văd cântând la zilele orașului în Teleorman, îngropată în coji de semințe, pe „doișpesute” de lei și mâncând porumb fiert în pauzele dintre piese. Ar fi „la tortura” pentru ea.

Bonus

Dacă am omis să-ți menționez artistul preferat, iartă-mă. Sigur te gândeai: „Dar oare de rege nu zice nimic?” Dacă bei un Vinho Verde și te duci cu gândul la locul lui de proveniență, din Peninsula Iberică, îți pui singur piesa aia în difuzoare în timp ce bați covorul.

Vinho Verde

Asta a fost pentru cunoscătorii fini, dalalaaa. Scuze pentru ceilalți, posibil să n-aveți cultură.

Dacă ți-a plăcut, dă-le un share și prietenilor tăi, să citească și ei ceva informativ. Cheers!

Lasă un răspuns

Despre autor

Sunt Viorel Chelba, formator și consultant în vin. Aici scriu despre ce am în pahar și despre ce mă întreabă lumea la degustări.

Mai multe despre mine →
viorelchelba.ro ↗

Cartea „Vinul pe bune”

Ghidul meu de vin, scris pentru curioși. Înscrie-te și afli primul când apare.

Primește articolele pe e-mail

Articolele noi ajung la tine imediat ce le public.

Descoperă mai multe la WINEtertainer

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura