Bine ai revenit, făptură însetată ce ești! Ți-e rău? Ai avut turneu? Ai fost la WINEbledon?
Înseamnă că îți sunt cunoscuți pașii ilustrați în imaginile de mai jos. Hai să facem o dezbatere pe seama lor și să vedem cum ai ajuns la durerea de cap actuală. Nu te speria, nu urmează un ghid despre soacra ta. E vorba doar de paharele în plus.
Nu-ți amintești niciodată primii pași pe care i-ai făcut când ai învățat să mergi, dar pe cei trei de mai sus îi știi de parcă ar fi fost ieri, așa-i?
Dragul de tine, părinții tăi au visat mereu că vei ajunge pompier într-o zi și iată că nu i-ai dezamăgit. Stingi. Bei de stingi.
Hai să vedem cum ai ajuns aici, recapitulând pașii de mai sus.
Pasul 1
Ai ajuns la locul cu pricina și te-ai oprit la primul frigider care ți-a ieșit în cale. E un semn de la bărbosul de sus că vinul trebuie pus la rece. Asta doar ca să nu-ți vină apoi să pui scorțișoară și mere tăiate în el și să-l torni în pahar gândindu-te la Crăciun. În timp ce lucrezi la asta, îți spui că e prea mult vin în frigider. Cine va bea atât, te întrebi? Stai liniștit, în 9 cazuri din 10, ăla mai treaz sau ăla care mai știe cele mai multe cuvinte din DEX va suna din nou la wine shopul din zonă să mai comande marfă proaspătă.
Pasul 2
Trimiți fetele să pregătească așa-zisa masă. Tu ai venit la o gustare cu prietenii și, mai apoi, să bei un pahar de vin. Nu te gândești sub nicio formă să-i bei omului și after-shave-ul din baie. Tu nu ești genul, oricum. Și nici prietenilor tăi nu prea le place vinul. Te gândești că ai băut până acum doar echivalentul a trei podgorii micuțe. Și ei, tot vreo șapte.
Azi n-o să exagerezi și n-o să intre mult, oricum. Nu mai mult decât apa în nisip. Totuși, până e gata masa, merge un pahar de sete, îți spui tu!
Pasul 3
Uiți că ți-ai luat cămașa aia de duminică și că mâine e posibil să mergi la muncă și, la îndemnul partizanilor tăi, mai torni un păhărel. În timp ce se umple al doilea pahar, începi să fredonezi melodia ta preferată, „Bella ciao, bella ciao, bella ciao, ciao, ciaaao”, și îi molipsești și pe ceilalți.
Gata. Tocmai s-a dat startul unui festival echivalent cu Callatis Mangalia 1964. Lipsește doar Maria Tănase, dar las’ că știi tu mai bine cum stă treaba cu vinul ghiurghiuliu, nu trebuie să-ți spună ea secretul. De aici până la „cum am ajuns acasă?” nu mai sunt decât câteva pahare.
Ești bine, abia te-ai încălzit, iar partenera ta, lucidă de altfel, îți mărturisește că se face târziu și că în curând ar fi indicat să mergeți spre casă. În momentul ăla, femeia pe care o mai vezi din când în când în rolul de mamă a copiilor tăi devine pentru tine ce a fost Prunea la Campionatul Mondial din ’94 pentru naționala României. Exact, mai avem de jucat, unde să te grăbești? Și așa nu avem autostrăzi, faci mult până acasă. Nu e o idee bună, îți spui.
Tocmai ce trebuie să-ți vină rândul la playlist și nici nu vrei să lași frigiderul ăla îndoit de greutatea vinului din el. Prietenii tăi au deja un televizor curbat, nu vrei să pățească asta și marele alb (sau ce culoare o avea răcitorul, important e să-l ai). La fel de important e să rămână gol la plecare. Altfel, unde își vor ține prietenii tăi alimentele?
Concluzia
Arăți acum de parcă ai fi singurul supraviețuitor al unui naufragiu. Dă-i cu apă și cu toate rugăciunile cerești și o să treacă, te încurajezi tu. Sigur n-o să se mai repete.
Exact în aceeași măsură în care nu se mai repetă piesele la radio. Oleeee!
Dacă ți-a plăcut, dă-le un share și amicilor tăi, să citească și ei ceva informativ. Cheers!
Lasă un răspuns